fb linkedin twitter rss mail
background psihoutil

 

Telefon: 0721.349.765                                     Telefon: 0764.443.184  

E-mail: roxana.patrascu@psihoutil.ro         E-mail: gabriel.pirvan@psihoutil.ro

                                               

                   

                   Problematica minciunii la copii

 

 Din ce motive mint copiii ?                                                                                                            .     A minți și a spune adevărul sunt două lucruri care se învață. Ambele reprezintă o parte firească din procesul natural de devenire a personalității fiecărui copil.

.      În raport cu situaţia şi motivele lor, copiii pot minţi pentru :

  • a evita consecinţele negative sau o pedeapsă;
  • a testa răspunsurile si reacţiile adulţilor;
  • a manipula adulţii în sensul de a obţine ceea ce le este interzis;
  • a atrage atenţia chiar şi atunci când ei ştiu că adultul ştie adevărul.

La ce vârstă încep copiii să mintă?                                                                                             ,      Copiii încep să mintă din momentul în care își dau seama că ceilalți nu le pot citi gândurile și că furnizarea de informații false îi poate ajuta să treacă peste situații grele. În jurul vârstei de trei ani copiii încep să spună primele minciuni şi, pe măsură ce cresc, acest fenomen se rafinează.

  • Copiii preşcolari mai mari de 4-6 ani îşi rafinează maniera în care mint. Studiile sugerează că, copiii de patru ani spun o minciună la un interval de două ore, iar cei de şase ani la fiecare interval de 90 de minute.
  • Copiii de vârstă şcolară  mint mai des şi fac acest lucru mult mai convingător decât copiii preşcolari. Minciunile devin mai sofisticate, datorită achiziţiilor în plan lingvistic şi în planul gândirii. Abia la opt ani copiii pot minţi cu succes fără să fie prinşi.

Cum trebuie să procedăm atunci când observăm minciunile copiilor?

  • Adoptaţi o atitudine deschisă  şi subliniaţi importanţa onestităţii. Puteţi să spuneţi copiilor că apreciati să vi se spună adevărul ” Sunt încântat când îmi spui adevărul”. Cărţile sau poveştile care scot în evidenţă importanţa onestităţii sunt instrumente foarte bune prin care copiii pot învăţa care sunt consecinţele minciunii.
  • Lăudaţi copiii pentru sinceritate şi evitaţi pedepsirea pentru greşeli minore. Copiii nu învaţă valoarea de a spune adevărul prin pedeapsă. Încurajaţi onestitatea şi daţi timp copilului să exerseze pentru a învăţa să spună adevărul.
  • Încurajaţi situaţiile în care copiii, în special cei sub 4 ani, exagerează poveştile pentru a le da o “aromă”.  Abilitatea de a imagina scenarii sau de a pretinde că este altcineva sunt două prerechizite importante care îl ajută pe copil să înveţe autoreglarea.

Cum putem stimula sinceritatea copiilor?                                                                                        Cel mai important moment în care trebuie să stimulăm în mod special sinceritatea copiilor este atunci când aceștia încep să facă diferența dintre adevăr și minciună.

  • Dacă copiii  povestesc ceva imaginat de ei, nu este indicat să discutaţi despre onestitate. Imaginația este o abilitate foarte importantă în dezvoltarea autocontrolului şi în consecinţă  trebuie încurajată de adulţi. De exemplu, dacă un copil vine şi vă spune: “Tati, sunt un magician!”  cea mai potrivită abordare este să-l întrebaţi: “Ce magii poate face personajul tău?”.
  • Dați copiilor ocazii care să nu-i facă să mintă pentru a evita sancțiunile. De exemplu, dacă vedeți că copilul varsă ciorba de pe masă şi îl spuneți direct  “Marian, tu  ai vărsat ciorba?” probabilitatea ca el să recurgă la o minciună pentru a evita consecinţele negative este mare. Mi mult, copilul poate învăța că minciuna îl ajută să scape de pedeapsă. O abordare mai potrivită pentru încurajarea sincerității ar fi cam așa: “Marian, am văzut ce s-a întâmplat cu ciorba. Hai să facem curat”.
  • Respectaţi unicitatea copilului şi scoateţi în evidenţă calităţile lui. Lăudați efortul și mai puțin abilitățile pentru a evita situaţiile în care copiii mint pentru a fi admirați de ceilalți. De multe ori, poveştirile exagerate în care copiii se laudă că au făcut numite lucruri au la bază o nevoie de valorizare neâmplinită.
  • Lăudaţi în mod specific copiii care fac ceva greşit şi vin să spună adevărul. Pentru a avea un potenţial de învăţare, copilul poate fi laudat în faţa altor copii. Asfel impactul laudei este mai mare deoarece este dublat şi de recunoaşterea socială.
  • Evitaţi să folosiţi propriile emoţii ca mijloace de descurajare a minciunii. Reacţii de genul: “M-ai dezamăgit!”, mai mult complică lucrurile, deoarece îi fac pe copii să-şi formeze convingeri despre inadecvarea personală (ex. “ Nu sunt bun de nimic”).
  • Evitaţi etichetarea copilului. Etichetarea de genul “Ești mincinos!”, conduce în timp la agravarea comportamentului de a spune minciuni, deoarece copilul asimilează aprecierile din etichetă și le pune în practică. Ca urmare, pot apărea și fenomene de excludere şi marginalizare socială.
  • Ajutaţi copiii să înţeleagă că minciuna nu este un comportament apreciat în societate. Dacă copilul vă induce  în eroare în mod deliberat, dați exemple din care să înțeleagă că minciuna duce la pierderea încrederii în persoana care o spune. O strategie utilă este să utilizaţi consecinţele logice pentru manifestarea comportmentului care a condus la minciună. De exemplu, dacă copilul a murdărit covorul, consecinţa este să ajute la curăţat.
  • Glumiți pentru a descuraja minciuna sau extrageţi informaţiile false. Dacă copilul vă spune despre cana pe care a spart-o: “Cineva a venit şi a spart-o” aţi putea să îi răspundeţi “ De ce nu l-ai invitat să stea cu noi la masă?”. În aceeaşi manieră jocul poate continua până când copilul devine confuz. Astfel chiar dacă nu-i daţi copilului minciuna în vileag el învaţă o lecţie fără să fie nevoie să recurgeţi la aplicarea tehnicilor de disciplinare.

.      Dacă minciuna a devenit un obicei pentru copilul dumneavoastră, vă recomandăm să apelaţi cu încredere la psiholog. Acesta vă poate ajuta la rezolvarea problemei învaţându-vă cum să gestionaţi situaţiile în care copilul foloseşte frecvent minciuna.

Pentru programări sau alte informaţii ne puteţi contacta.

Te

.      “Minciuna poate fi un mijloc de autoapărare.” Susan Sontag

Copyright - S.C.P.P. Patrascu & Pirvan – PSIHOUTIL. Toate drepturle rezervate.
www. psihoutil.ro / Webdesign by Atelier de Web / 15.08.2018 - 09:53