Autocunoaşterea

. “Cine sunt?” este o întrebare existenţială majoră, care populează, mai mult sau mai puţin, mintea fiecăruia dintre noi. Logic, această interogaţie generează imperativul “Cunoaşte-te pe tine însuţi!”, al unui mare filosof din antichitate, foarte valabil şi în zilele noastre.
. Odată cu primii paşi făcuţi în viaţă, cunoaşterea de sine devine un proces continuu, însă nu este suficientă doar înaintarea în vârstă pentru o bună cunoaştere a propriei persoane.
. Cunoaşterea de sine se realizează în cadrul societăţii, prima oară în cadrul familiei, apoi în colectiv, în cadrul şcolii, prin interacţiunea cu ceilalţi. De aceea este foarte important să fim alături de copilul nostru când face acei primi paşi în viaţă, pentru a-l ajuta să capete încredere în propriile forţe, o imagine corectă despre sine şi o stimă de sine pozitivă.
. În procesul sinuos şi complicat de autocunoaştere, presărat cu blocaje, distorsiuni şi inhibiţii, putem, totuşi, afla informaţii deosebit de utile despre noi înşine, ca, de exemplu:

care sunt calităţile şi defectele noastre, dar şi resursele şi posibilităţile de realizare;
în ce constă unicitatea noastră ca fiinţă umană;
ce talente, aptitudini şi abilităţi manifestăm;
sentimentele predominante faţă de noi înşine;
cât de multă încredere avem în forţele prorii;
interesele şi sistemul de valori care ne motivează;
cum reacţionăm în situaţii stresante;
prin ce se caracterizează dinamica noastră afectivă;
căt de influenţi suntem în relaţiile sociale etc.

. Dar de ce să ne cunoaştem pe noi înşine, la ce ne foloseşte? O bună cunoaştere a felului în care reacţionăm la diferite evenimente şi situaţii, a felului cum ne comporăm în diferite medii sociale, a lucrurilor care ne atrag şi ne pasionează ne ajută:

să avem o viaţă mai fericită;
să ştim ce profesie corespunde personalităţii noastre;
să ne alegem un partener de cuplu potrivit;
să ştim ce activităţi ne relaxează;
să ne integrăm mai bine în societate etc..

. Sub aspectul cunoaşterii de sine, oamenii sunt foarte diferiţi între ei. Unii au un real talent în aşa ceva, alţii, dimpotrivă, pot întâmpina dificultăţi majore la acest capitol. Abilitatea de autocunoaştere, ca orice altă abilitate, poate fi formată, exersată şi optimizată prin:

dezvoltarea capacităţii de a ne conştientiza propriile gânduri, emoţii, sentimente, motivaţii;
formarea obişnuinţei de a ne observa comportamentele, modalitatea de a interacţiona cu cei din jur, de a acţiona şi de a reacţiona în diferite situaţii;
conştientizarea importanței informaţiilor verbale şi nonverbale primite de la cei din jur;
parcurgerea testelor psihologice şi a cărţilor de profil;
şedintele de dezvoltare personală;
diverse metode şi tehnici specifice psihoterapiei cognitiv-comportamentale.

Pentru programări online, la cabinet sau pentru mai multe informaţii, vă rugăm să ne contactaţi.

. “A cunoaşte pe alţii este o mare ştiintă, dar cunoaşterea de sine este suprema ştiinţă.” Lao Zi.