Telefon: 0764.443.184 Telefon: 0721.349.765
E-mail: gabriel.pirvan@psihoutil.ro E-mail: roxana.patrascu@psihoutil.ro
Furia
Ce este furia?
Furia este o emoţie de bază pe care o manifestăm atunci când ne simţim nedreptăţiţi, ameninţaţi, frustraţi etc.
Furia poate să apară în multe forme în viața noastră:
– o iritare de moment, care trece de îndată ce rezolvăm o problemă;
– o izbucnire intensă atunci când dăm de o situație foarte frustrantă sau amenințătoare;
– sau o stare de tensiune care poate dura ore întregi și să ne strice ziua.
Cum se manifestă furia?
Trăirea emoţiei de furie se exprimă în întreaga fiinţă. La nivel fiziologic se intensifică ritmul cardio-respirator, creşte tensiunea arterială şi musculară, tremur, înroșirea feței etc. Comportamental se exprimă prin încleștarea pumnilor, ridicarea tonului vocii, uneori violență fizică (distrugerea unor obiecte, agresivitate față de ceilalți oameni etc.) sau verbală (critică, blamare, țipete etc). În monologul interior furia este descrisă prin expresii de genul ”gata să explodez” etc.
În funcţie de intensitatea furiei şi a efectelor acesteia, distingem:
Furia funcţională. Chiar dacă este o emoţie negativă și neplăcută, ea ajută să fim mai bine pregătiți atunci când ne confruntăm cu provocările vieții. Prin urmare, este o furie adaptativă care aduce anumite beneficii în viața noastră. Funcția principală a furiei este să ne mobilizeze forțele atunci când drumul spre un scop țintit este „blocat” de ceva din mediu. În aceste condiții, am sesizat că ceva nu este în regulă și simțim o stare de nemulțumire care ne împinge să rezolvăm problema. Astfel, putem spune că pe de-o parte, furia ne semnalizează că există un conflict social, un scop este amenințat sau o resursă este în pericol. În același timp, ne permite rezolvarea de probleme și inițierea comportamentelor de remediere.
Furia disfuncţională. Cu alte cuvinte, atunci când emoția de furie este intensă şi ne “întunecă” judecata. Aceasta ne poate transforma în persoane prea defensive sau impulsive și ne poate determina să luăm decizii pripite și să acționăm în moduri de care nu vom fi mândri mai târziu.
Furia disfuncţională se caracterizează prin: comportamente impulsive, urmărește rezolvări rapide, interes pe termen scurt, distorsiuni în gândire (ex. cum interpretăm ceea ce fac ceilalți), greșeli de logică (ex. tragem prea repede concluzii negative), afectarea relațiilor sociale și profesionale, deseori duce la agresivitate.
În funcţie de gradul şi modalitatea de exteriorizare a furiei, avem:
Furia suprimată. Aceasta se manifestă atunci când ne enervăm într-o anumită situație și nu ne manifestăm exterior, însă, continuăm să ne simțim furioși și să ne gândim aproape obsesiv la evenimentul care ne-a supărat.
Furia suprimată, chiar dacă nu este însoţită de agresivitate, durează mult şi se asociază cu intensitate crescută, ruminare, resentimente, suspiciune, ostilitate în detrimentul propriilor interese etc.
Furia manifestată indirect (pasiv-agresivă). Persoanele care se comportă pasiv-agresiv devin necooperante atunci când cineva sau ceva interferează cu dorințele sau scopurile lor, și urăsc să li se spună ce să facă.
-Tind să se răzbune non-confruntativ, indirect. De exemplu, pot să nu țină în mod intenționat o promisiune importantă, deși știu că ceilalți depind de acțiunile lor. Sau pot deveni “sabotori”, să creeze probleme pentru ceilalți sau să interfereze cu completarea unor sarcini urgente.
-În cercul social, ar putea să aleagă să se răzbune prin influențarea celorlalți. De exemplu, pot să răspândească zvonuri și bârfe despre un coleg care nu le este pe plac, sau să îl excludă pur și simplu din cercul de prieteni.
-Dacă suntem pasiv-agresivi, nu ne manifestăm extern furia în mod “clasic”; și de multe ori, nu este la fel de evidentă pentru ceilalți. Furia noastră se poate “citi” deci doar din felul în care relaționăm cu ceilalți.
O altă formă de furie este cea exprimată direct. Aici se regăsesc manifestările funcţionale şi disfunctionale ale furiei.
Care sunt cauzele furiei?
Printre cele mai frecvente cauze întâlnite se regăsesc:
-Tipul de temperament sau firea omului. Anumite temperamente umane sunt mai predispuse crizelor de furie decât altele (ex. temperamentul coleric);
-Modelele de comportament oferite de către adulţi copiilor. Copiii care cresc în familii conflictuale ajung să fie adulţi cu tulburări de comportament; –Evenimentele traumatizante şi nivelul ridicat de stres cresc susceptibilitatea la furia cronică.
Cum poate fi controlată furia?
Controlul furiei este un proces care se poate învăţa în timp şi care poate să se transforme treptat într-o deprindere ce nu solicită un efort deosebit. Acestă deprindere ajută la construirea de relaţii armonioase cu ceilalţi, la atingerea mai facilă a obiectivelor şi, în general, la trăirea unei vieţi mai sănătoase.
Concret, controlul furiei implică parcurgerea următorilor paşi:
– Analiza şi identificarea a ceea ce se găseşte dincolo de furie. De multe ori, furia nu este decât o mască a altor sentimente, precum ruşinea, nesiguranţa, suferinţa sau vulnerabilitatea. Dacă sunt descoperite emoţii şi sentimente ascunse şi sunt gestionate corespunzător, se reduce furia excesivă din viaţă la un nivel adaptativ.
– Identificarea stimulilor ce declanşează furia, precum şi conştientizarea simptomelor. Semnele care îi anunţă instalarea (respiraţia accelerată, tensiunea musculară, agitaţia, dificultatea de concentrare etc.) şi sursele sale de provenienţă (lipsa de apreciere, contrazicerea, lipsa de respect ș.a.).
-Învăţarea şi practicarea unor metode de calmare. Rezultate deosebite în temperarea furiei îl au, de exemplu, metodele de relaxare musculară şi cele de control a ritmului respirator. Chiar şi simpla conştientizare a manifestarilor fizice provocate de aceasta, ajută la diminuarea intensităţi sale emoţionale.
–Găsirea unor modalităţi mai funcţionale de exprimare a furiei. Utile sunt tehnicile de comunicare asertivă şi cele de mediere a situaţiilor conflictuale.
Toate aceste etape, componente de bază ale unui management al furiei, pot fi parcurse mult mai repede şi mult mai eficient sub îndrumarea unui psiholog în cadrul unor şedinţe de dezvoltare şi optimizare personală sau de consiliere psihologică şi psihoterapie cognitiv-comportamentală.
Pentru stabilirea şedinţei de psihoterapie, ne puteţi contacta.
„În fiecare minut de furie pierzi 60 de secunde de fericire.” Ralph Waldo Emerson