fb linkedin twitter rss mail
background psihoutil

Telefon: 0721.349.765                                       Telefon: 0764.443.184

E-mail: roxana.patrascu@psihoutil.ro             E-mail: gabriel.pirvan@psihoutil.ro

                 

                   Anxietatea – maladia  îngrijorării

 

.      Anxietatea  este reprezentată de o teamă intensă în absenţa unui pericol real, care ne produce un considerabil disconfort cotidian. Frica este normală doar atunci când ne confruntăm cu situaţii serioase, în mod real riscante, deoarece aceasta apare într-un moment potrivit şi ne declanşează reacţia de tip ,,luptă sau fugi”.  Reacţie sănătoasă, care ne ajută să ne mobilizăm forţele şi să facem tot posibilul să ne salvăm în cazul situaţiilor cu adevărat ameninţătoare (incendiu, figa din preajma unui animal sălbatic etc.).
.      Anxietatea este o emoţie neadecvată, deoarece apare în momente şi situaţii nepotrivite, fiind declanşată de îngrijorări  nefolositoare sau exagerate despre tot felul de probleme cu privire la prezent sau viitor. Ne imaginăm situaţii foarte dificile cu care ne-am putea confrunta, ne simţim neajutoraţi şi căutăm disperaţi rezolvări la posibile probleme. Ne trec prin minte situaţii riscante pe care încercăm să le preîntâmpinăm (faliment, pierderea sănătăţii, probleme familiale, eşecuri la examene, situaţii sociale riscante, umilire, critică, sancţiuni etc), le investim ca fiind cu mult mai periculoase decât pot fi în realitate. Astfel, ajungem să ne simţim în nesiguranţă, neputincioşi, irosindu-ne timpul şi resursele energetice. Chiar mai rea este credinţa că nu putem avea control asupra acestui şir de ruminări care ni se pare un fel de joc domino catastrofic.

.      Anxietatea produce schimbări negative de natură subiectivă, cognitivă,  fiziologică şi comportamentală:

Subiectiv – persoanele cu anxietate manifestă emoţii negative dezadaptative,  nelinişte, teamă, neputinţă, iritabilitate.

Cognitiv – apar diverse gânduri automate iraţionale, preocupări intense cu privire  la apariţia unui pericol vag sau iminent. Persoanele selectează din mediu stimulii anxiogeni, ignorând stimulii pozitivi sau neutri din punct de vedere afectiv. Anxietatea se mai asociază şi cu o slabă încredere în forţele proprii.

Fiziologic – apar modificări induse de dezechilibrul sistemului nervos vegetativ care declanşează simptome precum, durerile de cap, insomnii, oboseală, dureri de stomac, greaţă, uscarea gurii, senzaţia de nod în gât, transpiraţie, palpitaţii etc.

Comportamental – oamenii ajung să evite situaţiile anxiogene, amână rezolvarea problemelor care le produc disconfort.

 Cele mai frecvente afecţiuni şi tulburări de anxietate sunt:                                                -Tulburarea de panică cu sau fără agorafobie;

-Ipohondria

-Nevroza obsesiv compulsivă;

-Ticurile;

Insomnia

-Stresul posttraumatic;

-Fobiile specifice;

-Fobia socială;

-Anxietatea generalizată.

.                            Abordarea psihoterapeutică şi/sau medicamentoasă                                                        

.      Psihoterapia cognitiv-comportamentală este foarte potrivită şi utilă în tratarea tulburărilor de anxietate. Eficienţa tehnicilor cognitive şi comportamentale constă în identificarea modalităţilor de gândire iraţională, a emoţiilor disfuncţionale şi a comportamentelor dezadaptative de evitare, în formarea unor noi modalităţi de gândire raţională, în cultivarea emoţiilor funcţionale şi în exersarea comportamentelor dezirabile, adaptative social.
.      Medicaţia este utilizată mai ales în cazul formelor cronice de anxietate şi este prescrisă de către medicul psihiatru.  În anumite situaţii tratamentul medicamentos poate fi mai eficient dacă se asociază cu sedinţe de  psihoterapie.                                  
 .    Utilitatea psihoterapiei este dată de faptul că acţionează asupra cauzelor şi reduce recăderile. Omul învaţă să se confrunte eficient cu problemele cotidiene. Mai mult, cu ajutorul tehnicilor specifice de relaxare dobândeşte un tonus mai bun, reduce simptomatologia corporală (dureri, înţepături, palpitaţii, reglarea ritmului respirator) este mai calm şi îşi dezvoltă sentimentul de încredere în sine.

Pentru programări online, la cabinet sau pentru mai multe informaţii, vă rugăm să ne contactaţi.

.     Începutul anxietăţii semnalează sfarşitul gândirii raţionale, iar începutul adevăratei gândiri raţionale semnalează sfarşitul anxietăţii.

                                 

Copyright - S.C.P.P. Patrascu & Pirvan – PSIHOUTIL. Toate drepturle rezervate.
www. psihoutil.ro / Webdesign by Atelier de Web / 07.02.2025 - 03:04