Fobie socială

Aici puteți da clic – pentru a vă informa și despre timiditate.

Ce este fobia socială?

. Fobia socială este o teamă foarte intensă și irațională față de situațiie sociale în care credem că vom fi evaluați, criticați sau chiar umiliți. Situatiile sociale față de care putem manifesta fobie sunt extrem de diverse. De exemplu, a privi în ochi un simplu trecător pe stradă, a mânca într-un restaurant, a te întâlni cu o persoană de sex opus, a întreba un om necunoscut despre o adresă, a vorbi sincer și deschis cu șeful de la serviciu, a vorbi în fața unui auditoriu etc.

Cum se manifestă?

. Când ne confruntăm cu fobie socială încercăm o gamă largă și diversă de simptome, care, uneori, pot lua forma unui atac de panică. Cele mai frecvente manifestări ale fobiei sociale constau în:

simptome fizice: înroșirea feței, transpirație excesivă, bătăi accelerate ale inimii, tensiune musculară, mâini reci și umede, senzație de gură uscată, greață, voce tremurată etc.

simptome afective: frică intensă de a performa în situații sociale, frică intensă de a fi în preajma unor persoane pe care nu le cunoaștem etc.

simptome cognitive: gânduri despre faptul că nu facem față situației, că ceilalți vor observa și ne vor judeca etc.

simptome comportamentale: evitarea acelor situații în care am putea fi în centrul atenției, evitarea contactului vizual cu alte persoane etc.

Cum se formează ?

. Fobia socială e alimentată de convingerile negative depre noi înșine (ex. “Nu sunt bun de nimic.”, ”Sunt un idiot. “) de standardele de performanță nerealiste (ex. “Trebuie sa fiu perfect.”, ”Nu trebuie să fac nicio greșeală.”), de convingerea că ceilalți sunt foarte critici, (ex. “Oamenii vor sesiza imediat cele mai mici greșeli și vor râde de mine.”). Aceste convingeri se formează în urma diverselor experiențe sociale și mai ales ca urmare a influenței adulților importanți din viața noastră (ex. “Tata spunea mereu că nu sunt bun de nimic, iar mama, că dacă nu fac un lucru perfect, mai bine să nu-l mai fac deloc.”). Oamenii cu o anumită vulnerabilitate biologică, cum ar fi un temperament mai sensibil, sunt mai pedispuși la a dezvolta anxietate socială, atunci când nu au parte de un mediu social care să le stimuleze încrederea în sine.

Cum se tratează?

. Cel mai eficient se tratează la psiholog prin ședințe de psihoterapie. Psihoterapia cognitiv-comportamentală este foarte eficientă în astfel de afecțiuni, deoarece – realizează o intervenție pe mai multe planuri. În acest demers, pacientul este solicitat să se implice activ și nu să rămână în rolul pasiv de om care se lamentează de problemele sale. Această terapie demolează din temelii mitul că la psiholog nu faci altceva decât să vorbești despre problemele tale.

. Concret, psihoterapia cognitiv-comportamentală a fobiei sociale are în vedere reducerea semnificativă a anxietății cu care se confruntă pacientul prin intervenția la următoarele niveluri:

–neurofiziologic: fobia socială activează excesiv sistemul nervos simpatic. Acesta ține organismul într-o stare de alertă, de încordare, ca atunci când urmează să se confrunte cu un mare pericol. Concret, cresc tonusul muscular, tensiunea arterială, ritmul cardio-respirator, se produce vasoconstricție periferică etc.

Pentru a elibera omul din această stare de încordare excesivă, se utilizează tehnicile de relaxare, ca de exemplu trainingul autogen Schultz. Clientul este învățat această tehnică , apoi el trebuie să o exerseze în mod constant acasă pentru a deveni o deprindere de relaxare și deconectare voluntară;

-cognitiv: aici se intervine asupra atenției, gândirii si convingerilor disfuncționale. Omul este învățat să-și controleze atenția astfel încât aceasta să nu se mai focalizeze pe ceea ce simte el în situațiile sociale, pe reacțiile oamenilor la manifestările sale și, în general, pe aspectele negative ale situației, ci, dimpotrivă să se concentreze pe activitatea pe care o are de realizat și pe aspectele pozitive.

. Gândurile și convingerile disfuncționale sunt corectate prin tehnici de restructurare cognitivă. Pacientul este învățat să-și identifice gândurile și convingerile iraționale, să le analizeze prin prisma logicii și a dovezilor obiective pentru a le stabili gradul de veridicitate. De asemenea, este instruit să găsească altele mai raționale și să înțeleagă că felul în care reacționăm emoțional și comportamental depinde de modul în care gândim și interpretăm situațiile. Aceste tehnici sunt exersate mult pentru a se forma un stil de gândire mai realist și mai funcțional.

-comportamental: la acest nivel clientul este instruit cum să renunțe la comportamentele de evitare a situațiilor sociale de care se teme și să înțeleagă că singura cale de a scăpa de o frică este să se confrunte cu aceasta. Numai astfel își va da seama că, de cele mai multe ori, pericolul este mult exagerat sau, mai mult, el chiar nu există în realitate.

. O metodă utilizată frecvent în aceste situații este desensibilizarea sistematică. Aceasta presupune ca pacientul să învețe bine o tehnică de relaxare și să-și imagineze în cele mai mici detalii, relaxat fiind, scenariul unei situații de care se teme foarte mult și pe care tinde să o evite în mod constant (de ex. să ceară șefului său o mărire de salariu, să vorbească în fața mai multor oameni într-o ședință etc). Prin antrenament, treptat, va reuși să rămână calm și relaxat atunci când își imaginează situația socială de care se teme foarte mult. Așadar, omul se desensibilizează sau scapă de emoția negativă asociată acelei situații, proces denumit și desensibilizarea in vitro. După această etapă urmează desensibilizarea in vivo, adică confruntarea directă cu situațiile care provocau teamă etc.

. Fobia socială netratată se cronicizează și își pune amprenta asupra personalității, simptomele precum inhibiția socială, sentimentul de inadecvare și hipersensibilitatea la evaluări negative devin trăsături de personalitate.

. Aceste tulburări se tratează și de aceea este bine să apelați cu încredere la psihoterapeut. Abordarea psihoterapeutică nu înseamnă doar a vorbi despre suferințele personale, ci mult mai mult de atât. Implică un aspect proactiv, acțiunea, învățarea și exersarea de tehnici și metode pentru a produce corecturi, modificări și schimbări în structura de personalitate. Presupune formarea de noi deprinderi, schimbarea de atitudini, corectarea gândirii disfuncționale și a convingerilor iraționale, învățarea și exersarea de noi comportamente mai funcționale.

. Dacă sunteți o persoană foarte ocupată și timpul nu vă permite să ajungeți la cabinet, putem ține ședințele și online prin Skype sau Messenger audio-video. Fie că veniți la cabinet, fie că alegeți varianta online, vă putem oferi și acesul la o platformă profesională pentru tratarea manifestărilor anxioase. În această platformă veți găsi suport teoretic și mai ales practic pentru sporirea eficienței ședințelor de psihoterapie.

Pentru programare sau pentru mai multe informaţii, vă rugăm să ne contactaţi.

. “Frica este o boală care roade logica și nevrozează omul.” Marian Anderson