fb linkedin twitter rss mail
background psihoutil

                       Problematica consumului de droguri la adolescenţi

 

.        Drogul este substanţă psihoactivă  pe care o iau/consumă oamenii pentru a schimba modul în care se simt, gândesc sau se comportă. Nu toate substanțele psihoactive nu sunt droguri. De exemplu, alcoolul și tutunul, chiar dacă sunt periculoase, nu sunt considerate droguri.

Termenul „droguri” se referă şi la substanţe care trebuie folosite numai sub control medical, pentru tratarea unor boli.

În contextul problematicii drogurilor sunt utilizate și alte noțiuni, cum ar fi:

  • Adicţie: dependenţă fizică şi/sau psihică de o substanţă sau de anumite activităţi
  • Dependenţă: starea fizică sau psihică ce rezultă din interacţiunea unui organism cu o substanţa, caracterizată prin modificări de comportament şi alte reacţii, însoţite întotdeauna de nevoia de a lua substanţa în mod continuu sau periodic, pentru a-i simţi efectele psihice şi pentru a înlătura suferinţele
  • Dezintoxicare: procesul prin care un toxicoman este tratat pentru a scăpa de dependenţa fizică de un drog
  • Sevraj: răspunsul organismului la absenţa drogului cu care este obişnuit
  • Toxicomanie: persoană dpendentă de drog
  • Narcotic(stupefiante): substanţă care provoacă narcoză , somn..(morfina, opium)

Clasificarea drogurilor

1. Psihodepresivele(depresive SNC), acestea exercită o acţiune de calmare şi combat starea de anxietate.

Alcoolul, opiaceele (opiu, heroina, morfină, metadonă, codeină) barbituricele,

tranchilizantele –  cum ar fi, sedativele sau hipnoticele.

2. Psihostimulentele(stimulente SNC),  precum cocaina şi derivatul ei, crack-ul, amfetaminele precum ecstasy.

Tot în acest grup intră şi nicotina sau cofeina, ce-i drept într-o formă mai uşoară,

însă consumate abuziv şi acestea pot deveni periculoase pentru organism.

3. Psihodislepticele(perturbatoare SNC), acestea produc efecte halucinogene, pertubante ale SNC. Ele cuprind LSD şi psilocybina, haşişul, canabis, ecstazy, mescalina)

.        Drogurile consumate cu precădere în rândul adolescenţilor din România sunt mai ales heroina şi marijuana, cocaina şi ecstasy. Consumul drogurilor  începe de obicei în perioada adolescenţei.

Cauzele consumului de droguri la adolescenţi

  • Căutarea de senzaţii noi(dorinţa de a avea senzaţii neobişnuite şi trăiri noi, vor să atingă o anumită stare fizică şi psihică de bine, de exaltare şi de destindere);
  • Curiozitatea ( de a cunoaşte efectele pe care le au asupra lor drogurile);
  • Plictiseala (uneori, plictiseala poate fi o stare stresantă și apăsătoare);
  • Presiunea grupului ( în funcţie de nivelul stimei de sine, de idealurile pe care le au în viaţă, de raporturile cu familia, de rezultatele lor şcolare, de imagine ape care o au despre sine şi pe care vor s-o creeze celorlalţi, adolescenţii au grade diferite de rezistenţă la presiunea pe care anturajul lor o exercită;
  • Dorinţa de afirmare în faţa grupului şi teama că vor fi respinşi, că vor fi izolaţi de către grup, dacă refuză propunerile celor care déjà se droghează;
  • Teribilism sau încălcarea interdicţiilor(consumul de droguri poate fi incitant sau provocator tocmai pentru riscurile pe care le implică);
  • Probleme în familie (certuri, violenţă conflicte etc.), la şcoala, cu prietenii, precum şi izolarea social de colectivitate constituie o cauză care îi determină pe tineri să evadeze din realitate consumând droguri:
  • Probleme psihologice personale precum: anxietatea, timiditatea, devalorizarea    personală, o structură psihică vulnerabilă etc..

.       În general persoanele de gen masculin  apelează mai frecvent la consumul drogurilor, însă se constată o creştere clară şi in rândul persoanelor de gen feminin.

Efectele consumului de droguri

.         De la un consum ocazional de droguri, unii adolescenţi devin consumatori constanţi şi mai apoi dependenţi de aceste substanţe nocive.

.         Consumul repetat de droguri antrenează o obişnuinţă fizică a organismului, drogurile interferează cu mecanismele neurologice şi biologice, în special cu substanţele chimice care transmit mesajele în celulele sistemului nervos şi se fixează pe receptori specifici ai creierului.

.         Efectele drogurilor asupra creierului se traduc prin confuzie mentală, delir, halucinaţii şi chiar comportament agresiv.

Pe lângă aceste efecte, drogurile injectabile pot prezenta riscuri în plus, cum ar fi:

SIDA(ae pot contamina cu HIV utilizând ace nesterilizate)

Cheaguri de sânge(când venele sunt înţepate prea des, apar cheaguri de sânge în interiorul acestora)

Embolia pulmonara(apare atunci când un cheag de sânge format in vena se despreinde şi ajunge la plamâni)

Hepatita serică(cauzată de un virus transmis de la persoană la persoană prin ace contaminate).

Psihoterapia

.        Consumul drogurilor ocazional poate fi oprit în urma unei discuţii cu cei apropiaţi sau cu un psiholog,  care să-l ajute pe omul respectiv să înţeleagă că există riscul de obişnuinţă şi dependenţă. Cel care ia droguri regulat, fără să fie dependent, poate fi ajutat printr-o susţinere psihologică, care îi va permite să înţeleagă ce dificultăţi, angoase, frustrări –  încearcă să compenseze şi prin ce mod de comportament poate înlocui drogul.

,         Atunci când dependenţa fizică este instalată, se impune o cură de dezintoxicare. Această cură cuprinde sevrajul şi psihoterapie intensivă care se poate întinde pe o durată mai mare de timp.

Pentru programări online, la cabinet sau mai multe informaţii, vă rugăm să ne contactaţi!

Telefon: 0764.443.184                     Telefon: 0721.349.765

E-mail: gabriel.pirvan@psihoutil.ro    E-mail:  roxana.patrascu@psihoutil.ro

,,Consumul de droguri nu este decât o sinucidere în mai multe etape; un fel de sinucidere în serial!”  A. Carter

Copyright - S.C.P.P. Patrascu & Pirvan – PSIHOUTIL. Toate drepturle rezervate.
www. psihoutil.ro / Webdesign by Atelier de Web / 15.08.2018 - 09:52