Relaxarea autogenă Schultz

. Majoritatea oamenilor care ne solicitã ajutorul psihoterapeutic se confruntã cu tensiune neurofiziologicã, ȋncordare, dureri musculare, agitaţie, anxietate, panicã, nivel scãzut de energie, probleme sexuale, insomnie, obosealã cronicã, migrene, ȋngrijorãri exagerate ȋn situaţiile sociale etc.
. Din aceste motive, printre primele tehnici pe care le prezentãm pacienţilor noştri este realxarea. Astfel, persoana ȋnvaţã sã se detaşeze de probleme şi sã ȋşi relaxeze eficient şi repede ȋntregul corp.

. Existã mai multe modalitãţi prin care vã puteţi reduce tensiunea neurofiziologicã şi prin care vã puteţi relaxa, acestea sunt: trainingul autogen; relaxarea progresivă Jacobson; exerciţiul de respiraţie completã. Noi lucrãm ȋn mod special cu trainingul autogen şi tehnica respiraţiei complete.

Scurtã prezentare a trainingului autogen . Training-ul autogen este o tehnică de relaxare terapeutică fundamentatã ştinţific, a fost dezvoltatã de J.H. Schultz, O. Voght si W. Luthe ȋn Germania la ȋnceputul secolului XX. Schultz a constatat cã o serie de formule mintale şi posturi confortabile ale corpului utilizate ȋn hipnozã pot fi aplicate eficient şi ȋn autohipnozã (Managementul anxietãţii, Cognitrom, 2012).

. Termenul autogen se referã deci, la faptul cã pacientul este ȋnvãţat sã ȋşi inducã singur starea de relaxare, prin autosugestie.

. Pentru ȋnceput, training-ul autogen se realizeazã sub ghidarea terapeutului, apoi persoana va putea utiliza tehnica de antrenament autogen ori de câte ori va dori sã-şi controleze nivelul de stres şi pentru a se bucura de beneficiile relaxãrii profunde.

Recomdandãri pentru practicarea relaxãrii autogene: . Practicarea relaxãrii se realizeazã într-un loc liniştit, ferit de zgomote cu luminozitate slabă și confort termic. Nu se consumã alimente ȋnainte de relaxare, pentru că altfel digestia poate interfera cu procesul relaxării. De asemenea, se recomandã purtarea unor haine lejere, comode.

. Cele mai utilizate posturi ȋn practicarea training-ului autogen sunt culcat la orizontalã (corpul întins pe pat sau canapea, sub cap o pernã micã, brațele şi picioarele întinse pe lângă corp) sau aşezat în fotoliu (spatele şi capul sprijinite pe spătar, mâinile sprijinite pe brațele fotoliului şi picioarele ușor depãrtate şi îndoite).

Trainingul autogen cuprinde următoarele exerciții:

Exerciţiul greutăţii – are ca scop ȋnducerea senzaţiei de greutate în corp. În urma acestui exerciţiu, veţi începe să simţiţi starea de relaxare neuromusculară, iar capacitatea de control asupra corpului va creşte considerabil.
Exerciţiul căldurii – rolul acestui exerciţiu este acela de a induce căldura în corp (căldura creşte cu 2-3 grade). Exerciţiul favorizeazã starea de relaxare şi reduce stãrile de agitaţie, nervozitate, ȋncordare.
Exerciţiul cardiac are ca rol sporirea controlului minţii asupra ritmului cardiac, care, de cele mai multe ori, e dereglat şi ne creează îngrijorări execesive.
Exerciţiul încălzirii plexului solar – are ca scop relaxarea zonei plexului solar.
Exerciţiul de răcire a frunţii are ca rol răcirea frunţii, care induce o senzaţie de prospeţime.
Implementarea formulelor intenţionale – acestea reprezintã enunţuri exprimate – într-o formulă scurtã şi clarã, ȋn situaţiile care anterioar vă anxietau. Exemplu de astfel de formule: „Sunt sănătos, am imunitate.”, „Sunt curajos, mã descurc ȋn orice situaţie.” (Managementul anxietãţii, Cognitrom, 2012).

. Învãţarea şi stãpânirea acestor exerciţii dureazã câteva sãptãmâni , iar efectele sunt vizibile doar practicand regulat, de cel puţin douã ori pe zi. Beneficiile sunt numeroase, printre acestea enumerãm: detensionarea, calmarea, relaxarea minţii şi a corpului, refacerea energiei, respiraţie ȋmbunãtãţitã, capacitate de memorare mai bunã etc.

Pentru stabilirea şedinţei sau pentru alte informaţii ne puteţi contacta.

. “În clipa ȋn care mintea ta va cultiva gânduri de relaxare, corpul tãu se va destinde ȋn mod automat.” Bob Proctor